Bărbații vieții mele


Did you smile today?

Există oameni pe care o să îi iubești pentru totdeauna, chiar dacă nu mai fac parte din viața ta. Oameni care în trecerea lor ți-au marcat existența, încrustând parcă o bucată din ei în sufletul tău. Oameni care rămân impregnați în cine ești, într-o grimasă sau într-un miros. Sau într-o senzație.

Îi am și eu pe-ai mei și îi port de ani de zile cu mine prin timp. În zâmbete, în lacrimi, în dorințe. Și mai ales în dor.

Primul este bunicul meu, care nu mi-a fost niciodată bunic cu acte și cu sânge. M-a părăsit pentru o altă lume, când aveam 4 ani, dar nu l-am judecat niciodată pentru asta. Nu poți concura cu Dumnezeu. Dar văd și acum un copil cu ochii mari așezat pe genunchii roși de vreme și de război ai unui bătrânel cu ochelari cu rame groase. Bomboane. Regina nopții care parfuma întreaga curte. Greieri…

Vezi articol original 320 de cuvinte mai mult

Inspiraţie de moment


Despre viaţă...şi nu numai

tumblr_mw40qnsboO1rs1gaeo1_1280

Uneori aş vrea să schimb oamenii din jurul meu, să dau timpul puţin înainte, să simt că am control asupra a tot ce înseamnă destin, să îmi coordonez inima, gândurile, sentimentele, mintea. Aş vrea să mă iau la fugă cu anii, să îi întrec şi să îi las în urmă, să uite de mine, să mă facă să cred că sunt doar un om fără sfârşit şi să înaintez încrezătoare, sigură, nonşalantă, fără frică şi mereu optimistă. Aş vrea să fiu mereu îndrăgostită, doar de un EL, să fie cel perfect, fără semne de întrebare, fără jocuri, fără nimic care să oprească tot ce simţim şi poate ar ajuta şi dacă aş fi mai puţin idealistă şi mai mult realistă. Dar îmi plac poveştile, alea pline de pasiune, de fericire în ochii mei, de sclipiri de care să fie îndrăgostit, de îmbrăţişări tandre şi săruturi fără sfârşit. Iar atunci când…

Vezi articol original 93 de cuvinte mai mult

Si daca vrea sa plece…


I'm

Si daca vrea sa plece… dai drumul, indiferent de ce persoana vorbim, atata timp cat a fost alegerea ei sa vina-n viata ta, e alegerea ei sa plece cand doreste, d-asta trebuie sa invatam sa ne pastram limita si sa respectam decizii, sentimente si dorinte, daca sa ajuns la asta inseamna ca mai devreme sau mai tarziu tot se intampla, nu?Nu trebuie sa ramai la acelasi capitol din carte…atata timp cat persoana ce pleaca a scris doar titlul in cartea ta numita viata, capul sus, sterge lacrima uscata de pe obraz si uitate-n spate si vezi ce ti-a mai ramas, aduna totul si continuati drumul, poate ea merita mai mult, sau tu, poate amandoi, se putea mai bine, sau nu… oricum acum e lipsit de rezonanta la fel ca o vioara fara corzi, degeaba o ai daca nu poti canta… la fel si cu persoana ce-ti imparte dragoste, degeaba daca…

Vezi articol original 111 cuvinte mai mult